Manopera executie cladiri din semifabricate

1. Procedee  de execuţie folosite
2. Procedee utilizate anterior. La noi în tară au fost folosite

cofraje metalice plane tip IPB 1967 şi IPB 1968 (sau metal + lemn) pentru diafragme, planşeele fiind prefabricate. Aceste cofraje, în afara avantajelor specifice, aveau şi o serie de dezavantaje şi anu­me. ele nu puteau fi utilizate decît pentru clădirile cu partiurile pentru care fuseseră proiectate, consum mare de manoperă la montare-demontare, cost ridicat etc. ‘

1. Procedeul preconizat de ÎNCERC. INCERC-ul a încercat să remedieze aceste defecte, căutînd să realizeze un set de cofraje cu care să se poată executa clădiri, cu orice tip de partiu uzual, la care elementele prefabricate să fie utilizate într-un procent cît mai mare (minimum 60%).

Montarea pereţilor despărţitori, a celor de faţada şi a scă­rilor din elemente prefabricate

Montarea planşeelor din plăci prefabricate monohtizate pe contur.

Executarea elementelor prefabricate pentru pereţi interiori, fa­ţade si planşee se poate face într-un poligon de şantier, m incinta şantierului sau într-un atelier de prefabricate.

Elemente de inventar utilizate. Pentru executarea lucrărilor se folosesc următoarele elemente de inventar: 1) un set de cofraje metalice plane pentru turnarea diafragmelor şi a unor pereţi prefabricaţi şe poligonul de. şantier); 2) platforme  metalice de beton pentru turnarea plăcilor de planşeu  şi a altor prefabricate,

1)     eventual un set de popi metalici reglabili pentru sprijiniirea pro­vizorie la montaj a planşeelor.

1)     Setul de cofraje se compune dintr-o serie de panouri meta­lice plane; numărul de panouri sestabileşte în funcţie f’^ixarea partiului de arhitectură, de marimea construcţiei şi de viteza de execuţie cerută — ca ordin de mărime se poate considera 20—22 panouri pentru a se putea executa două apartamente pe zi.

Panourile de cofraj sunt alcatuite din două elemente : o placă formand cofrajul propriu-zis şi un schelet metalic rigid.

Placa-cofrata este formată la faţa în contact cu betonul dintr-o tabla rigidizata cu nervuri verticale, care pot fi alcătuite din piese metalice sau din tuburi metalice cu secţiune patrata sau dreptunghiulară, prin care poate circula abur sau aer cald pentru accelerarea întăririi betonului. Nervurile verticale smt prinse pe 3 grinzi orizontale, una la partea superioara, una lancea inferioara, iar a 3-a între ele şi mai aproape de cea inferioara dm cauza ca presiunea betonului creşte spre partea înienoara.

Scheletul metalic este compus din 3 grinzi orizontale  două grinzi verticale şi contravantuiri. Grinda orizontală superioara serveşte şi  ca podină de lucru pentru turnarea betonului

Placa cofrai este îmbinată prin sudură de scheletul metalica  executată cu o deosebită grijă pentru ca tabla să nu se deformeze mult. Panourile au înălţimea cat a etajului (2,60 m) şi lungimea varia­bilă — cat a unei camere. La ÎNCERC au fost proiectate 3 tipuri de panouri, cu lungimea de 4,50, 5,50 şi 6,50 m.  Greutatea panoului celui mai mare, de 2,1 tf, permite montajul cu macaraua obişnuită de 40 tm moment capabil.

Consumul mare de oţel, de 145 kg/m², este necesar pentru a limita deformabilitatea cqfrajului (la maximum 3 mm) şi, pentru a permite un număr mare de reutilizări (500).

Legarea a două panouri montate faţă în faţă pentru turnarea unei diafragme, se face cu ajutorul a 4 traverse fixate cu pene şi amplasate la capetele grinzilor verticale ale panourilor de eofraj . Grosimea peretelui se asigură cu piese de distanţare fixate prin sudură de tra­verse. închiderea la capete a pa­nourilor se face eu dulapi de lemn fixaţi în profile U.

In dulapul de lemn de în­chidere se pot da găuri pen­tru trecerea unor mustăţi, care servesc la îmbinarea dia­fragmelor transversale cu bulbul din beton turnat la faţa locului — care face legă­tura eu panourile prefabri­cate din faţadă.

Golurile de uşi şi ferestre din diafragme se realizează prin rame metalice (pentru ca sa nu se deformeze din cauza umidităţii din beton). Pentru decofrarea ramelor  acestea se pot face cu laturi demontabile sau cu feţe laterale oblice, ultimul procedeu fiind mai avantajos atît din punctul de vedere al execuţiei lor, cat şi al consumului de manoperă la montare şi demontare.

Este foarte important ca în timpul turnării betonului în diafragme să nu se deplaseze ramele, în caz contrar corecturile sunt foarte difi­cile şi nu se pot face decît prin cioplirea betonului. Pentru menţine­rea poziţiei lor, ele se fixează prin şuruburi de unul din panourile de cofraj. In cazul în care panoul de cofraj în care s-au dat găurile pentru şuruburi se foloseşte ulterior pentru turnarea unei diafragme fără goluri, găurile respective trebuie astupate cu dopuri de lemn.

Intrucît este necesar să se realizeze o bună legătură şi între dia­fragmele turnate în două etape succesive, la turnarea capătului ul­timei diafragme din prima etapă se introduce o piesă specială  care pozează mustăţile de legătură ce sunt rabătute în cofraj.

2) Piesele de inventar necesare execuţiei în poligon a elementelor prefabricate sînt următoarele:

Un set de platforme încălzitoare, din metal sau beton armat, pe care se execută panourile de planşeu, panourile de fa­ţadă, buiandrugi etc.

Plăcile de cofraj ale panourilor pentru turnarea diafragmelor verticale pot servi şi ca platforme încălzitoare pentru tur­narea elementelor prefabricate

Rame universale, din lemn sau metal, pentru cofrarea feţelor laterale ale elementelor prefabricate turnate pe platformele, încălzitoare

O baterie verticală de cofraje pentru turnarea pereţilor despăr­ţitori prefabricaţi. Aceasta poate fi formată — ca pereţi in­teriori şi din plăcile de cofraj ale panourilor pentru turna­i rea diafragmelor verticale, iar ca pereţi exteriori din pa­l nouri de cofraj complete inclusiv scheletul de rigidizare

3)  Popii metalici reglabili se folosesc pentru susţinerea panourilor de planşeu în timpul montajului. Pentru realizarea stabilităţii lor, ei se fixează cu nişte tije cu pană de pereţii turnaţi monolit. în lipsa popilor metalici, pot fi utilizaţi şi popi de lemn,  fixaţi de pereţi în mod similar cu cei metalici reglajul lor se poate face cu pene de lemn dispuse la partea inferioară.

1. Utilaje. Pentru executarea lucrărilor cu acest procedeu şan­tierul trebuie să fie dotat cu următoarele utilaje

Un aparat de sudură electrică sau autogenă O maşină electrică de găurit

1. Performanţe:

Capacitatea de producţie a unui set de cofraje este de două apartamente a 65 m² arie desfăşurată (realizat de roşu) pe zi

 Consumul de manopera pentru lucrarile de roşu plus finisajul pereţilor şi tavanelor este sensibil egal cu cel rezultat la clădirile similare cu panouri mari.

1. Alcătuirea constructivă la intersecţiile diafragmelor. Din cauză că diafragmele de pe direcţia longitudinală şi transversală se execută eşalonat, cu o decalare de 1—2 zile, s-au căutat soluţii de al­cătuire care să asigure şi în această situaţie monolitismul la legătura între cele două serii de diafragme şi anume:

. 1) La intersecţiile în T şi L, iar în zonele cu grad seismic redus şi la cele în formă de cruce, îmbinarea se face  prevăzîn- du-se alveole în prima diafragmă turnantă şi mustăţi îndoite pe faţa de capăt a cofrajului. Mustăţile sînt poziţionate legîndu-le de o piesă specială care formează şi alveolele ce se fixează de cofraj la partea superioară şi inferioară a lui.

etapa următoare se idezdoaie mustăţile ce formează efcrieri, în diafragma cu care se îmbină, legătura făcîndu-se prin aceste mus­tăţi şi prin alveole. La betonare se are grijă ca betonul vechi să fie umed şi ca betonul nou să fie bine compactat prin vibrare în zona de îmbinare.

2) La intersecţiile în cruce în zone cu seismicitate redusă, îmbi­narea între diafragmele de pe cele două direcţii se poate face prin unul sau mai multe goluri, lăsate în diafragma turnată în prima etapă ; prin aceasta fiecare din cele două diafragme au unele zone continue şi unele întrerupte. Este bine ca în diafragma longitudinală golul să fie dispus la partea superioară: prin aceasta se uşurează poziţionarea cutiei pentru formarea golului şi se poate realiza continuitatea armăturilor din buiandrugii de peste golurile din diafragmele transversale.

întotdeauna trebuie realizată o bună legătură între capetele dia­fragmelor transversale şi panourile prefabricate de faţadă. Legătura se face prin mustăţi lăsate din capătul diafragmei şi prin alveole.

Intrucât petrecerea de 1 cm prevăzută a panourilor de planşeu peste difragme serveşte numai pentru ca betonul din centură să nu curgă prin rostul dintre placă şi perete (la unele erori de exe­cuţie normale de 1 cm, petrecerea dispare). In cazul unor abateri de execuţie de peste 1 cm, plăcile reazemă pe diafragme prin inter­mediul urechilor.

1. Pereţi despărţitori. Pentru a se păstra caracterul de indus­trializare a execuţiei, este indicat ca şi pereţii despărţitori să fie pre­fabricaţi. Prefabricarea lor se poate face pe poligonul de şantier, folosindu-se aceleaşi cofraje plane universale şi betonul greu obiş­nuit. In acest caz, grosimea panoului de perete este de 7—8 cm. In locul pereţilor din beton greu se pot folosi fâşii din beton celular autoclavizat.
2. Pereţi exteriori. Una din soluţiile derivate din metodele tra­diţionale de execuţie este aceea a zidăriei de umplutură din cără­midă eficientă de 30 cm grosime sau blocuri din b.c.a. şi centuri buiandrugi din beton prefabricat.

In cazul fundării pe terenuri sensibile la înmuiere şi al clădirilor situate în zone seismice, trebuie realizat un sistem de cadre în faţadă care să mărească capacitatea de rezistenţă a clădirii în sens longi­tudinal. Aceste cadre se pot realiza dacă diafragmele transversale se termină cu bulbi, cu care să se îmbine rigid centura-buiandrug .

Faţadele de zidărie au consum mare de manoperă.

1. Scări. Scările din panouri prefabricate pot fi alcătuite am podeşte rezemînd pe diafragme şi din rampe rezemînd pe podeşte sau din panouri-rampă-podeste, rezemînd pe grinzi. Prima soluţie este cea folosită mai mult, întrucît în soluţia a doua deschiderea rampei şi a celor două podeşte fiind foarte mare, se ajunge la un consum mare de oţel-beton.

In prima soluţie, podestul de nivel reazemă direct pe diafragme, iar podestul intermediar se face cu deschiderea mai mică decAt dis­tanţa dintre  diafragme ca să rămînă loc pentru îmbinare. îmbinările se fac în felul următor : între podestul de nivel şi placa planseu (secţiunea II-II) şi între podestul intermediar şi diafragmă (secţiunea I-I) prin petrecerea urechilor, armături în lungul rostului si monolitizare cu beton B 300; între rampă şi podeşte prin rezema- rea rampei pe o consolă din podest şi prin petrecerea urechilor (secţiu­nea III-III) care vor fi înglobate în mozaicul turnat pentru finisare.

îmbinările din secţiunile I-I şi II-II, trebuie executate nu numai cu un beton de rezistenţă mare (B 300), dar şi cu cea mai mare grijă pentru compactare, deoarece siguranţa persoanelor care circulă pe scară depinde direct de calitatea execuţiei. La execuţia diafragmei, mustăţile din secţiunea II-II trebuie poziţionate perfect pe înălţime pentru a corespunde cu cele din podestul intermediar; în timpul betonării diafragmei ele trebuie să fie îndoite în interiorul secţiunii acesteia şi lipite de cofraj, pentru ca după decofrare să poată fi vă­zute si dezdoite. Podestul intermediar se montează pe o susţinere pro­vizorie, simetriile faţă de cele două diafragme; se dezdoaie buclele din diafragmă, se montează armăturile longitudinale şi se leagă cu sîrmă arsă de buclele din cele două elemente. Se montează cofrajul^de sub îmbinare, se udă bine atît cofrajul cit şi betonul din diafragmă şi po­dest, pentru ca să nu sugă apa din betonul de monolitizare, apoi se începe betonarea.

La îmbinarea dintre rampă şi pOdesit (secţiunea III-III) nu se pun pentru betonist probleme atît de importante pentru lucrul lui propriu, întrucît la îmbinare reazemă element prefabricat pe element prefa­bricat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment pentru egalizaiea presiunilor. Betonistul trebuie să aibă grijă ca să nu primească pentru montare rampe sau podeşte care să aibă consolele de rezemare fisurate sau crăpate în timpul transportului şi manipulărilor IN caz contrar se riscă o cedare a consolelor si o prăbuşire a unei rampe.                                                                                                    ’                      ’

. Eşalonarea lucrărilor. Procesul tehnologic de realizare a aces­tor clădiri este formai dintr-un. lanţ de operaţii succesive desfăşu­rate pe fiecare tronson-etaj şi repetate pe celelalte tronsoane, cuprinzand urmatoarele operaţii principale:

Exemplu. Pentru a se putea urmări modul de eşalonare a lucrări­lor s-a luat ca exemplu procesul tehnologic de execuţie a unui nivel curent dintr-un tronson de clădire cu 4 apartamente la scară avînd . Eşalonarea lucrărilor la execuţia unui tronson pe nivel.

7 travei între 2,50 şi 3,50 m  şi o arie desfăşurată de 258 m². Realizarea acestui tronson pe un nivel se face în 5 zile, astfel:

Ziua I: montarea cofrajelor diafragmei longitudinale pe sectorul 1 şi a diafragmelor transversale din fronton; montarea armăturilor şi turnarea betonului.

Ziua II: demontarea cofrajelor diafragmelor turnate în ziua I; montarea cofrajelor pentru diafragma longitudinală din sectorul 2 şi pentru restul diafragmelor transversale din sectorul 1, montarea armăturilor şi turnarea betonului.

Ziua III: demontarea cofrajelor pentru diafragmele turnate în ziua II; montarea cofrajelor pentru diafragmele transversale din sectorul 2; montarea armăturilor şi turnarea betonului; în felul acesta s-a ter­minat turnarea tuturor diafragmelor. Tot în ziua III se montează pa­nourile prefabricate de faţadă şi pereţii interiori despărţitori din sec­torul 1.

. Ziua IV: se demontează cofrajele de la diafragmele turnate în ziua III şi se montează la un alt tronson al clădirii; se montează pa­nourile prefabricate de faţadă şi pereţii interiori despărţitori din sec­torul 2; se execută monolitizările elementelor prefabricate din sec­torul 1.     ‘

Ziua V: se montează panourile de planşeu, panourile de scară şi se fac monolitizările elementelor prefabricate din sectorul 2.

1. Executarea elementelor prefabricate. In cazul în care faţadele se execută din zidărie sau din panouri prefabricate din beton uşor

Exemplu. Pentru a se putea urmări modul de eşalonare a lucrări­lor s-a luat ca exemplu procesul tehnologic de execuţie a unui nivel curent dintr-un tronson de clădire cu 4 apartamente la scară avînd

. Eşalonarea lucrărilor la execuţia unui tronson pe nivel.